Prin lupa lor…

Foto – Muzeul de Arta Veche Apuseana

Stabilisem cu cateva saptamani in urma ca pe 16 septembrie sa le fiu ghid prin Bucuresti, pentru doua doamne, pensionare, din Belgia. De obicei astept o confirmare a intalnirii cu 2-3 zile inainte; desi nu am primit-o, duminica la 12.00 eram in fata hotelului Banatul, pregatita sa gasim o solutie. Pentru ca initial planuisem o vizita la Muzeul Satului, dar ploia mocaneasca ne forta cumva sa vedem ce altceva putem face. Le-am propus Muzeul de Arta Veche Apuseana, si dupa ce le-am dezvaluit cateva detalii despre ce vazusem deja acolo, au acceptat.

Ghida prin muzeu a fost aceeasi doamna pe care am intalnit-o in decembrie 2011 (ba chiar am regasit in cartea de oaspeti, inscrisul meu lasat data trecuta) si detaliile, povestea casei, obiectele, atmosfera le-au incantat pe Paulette si pritena ei. Am plecat apoi pe jos, de la casa Furnica-Minovici, spre Muzeul Taranului Roman cu intentia de a ne bucura de la un pranz la Clubul Taranului. Am mers apoi, pe jos, putin prin Parcul Herastrau si am traversat pe jos Soseaua Kiselef, admirandu-i vilele si oprindu-ne sa citim diverse placute cu detalii despre ele.

Spre finalul intalnirii, am luat metroul pana aproape de P-ta Rosetti, revenind la hotel. Luni le-am facut rezervare pentru Casa Poporului ca voiau s-o vada si saptamana trecut am primit si mail, cu pozele facute si cu invitatia de a vizita Buxelles-ul.

Seara au ajuns si baietii care au facut turul Balcanilor, Aleks si Daniel, la origine din Polonia, dar cetateni ai intregii lumi, asa cum sunt mai toti utilizatorii de pe CouchSurfing.

Cateodata mai vizitez si blogul canadiencei pe care am gazduit-o, Shermine, bucurandu-ma pentru minunine care ii ies in cale si asteptand cu nerabdare povesti de calatorie.

Cele doua din Belgia venit in a doua decada a lunii august si au inchiriat o masina cu care au colindat mai bine de 3600 de km din Romania, ajungand la Sapanta, in Bucovina, in Delta si la mare. Ce m-a frapat in discutia cu ele, a fost o idee pe care a spus-o Paulette. Cum ca in Belgia au intalnit destul de multi romani la munca – medici, asistente, menajere. Si si-a imaginat ca Romania este o tara foarte saraca, din moment ce oamenii aleg sa plece sa munceasca altundeva. Insa, cutreierand tara nu si-a putut da seama cum de nu reusim sa facem sane fie bine, acasa, la noi, avand atat de multe resurse. Singurul raspuns pe care i l-am putut da e ca nu prea avem resurse administrative, manageri eficienti si ca cei care au initiativa, ajung relativ rapid sa aleaga calea emigrarii. Si in parte, le dau dreptate…

Deocamdata iau o mica pauza din a caza, ca au nevoie ai mei de mine si de timpul meu, dar dupa ce se linistesc apele, pun din nou canapeaua la bataie, sa vad ce povesti mai adun…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s