Turist in Bucuresti


Image from Pinterest.com

Daca nu era atat de frig afara, ieri, ar fi fost un week-end perfect. Spun asta pentru ca am vazut Bucurestiul de sus, din autobuzul pentru turisti. Nu a fost o chestie planuita, dar unoeri afectarea programului nu e atat de grava :)

Plecasem de acasa sa merg la Dalles, la Autor. Numai ca am incurcat week-end-urile :)) E saptamana viitoare. Si asa am ajuns de la Universitate in Parcul Izvor, de aici pe Kiseleff la Muzeul Taranului Roman si seara, acasa.

Muzeul l-am vizitat prin februarie 2010 si am vazut acum, in mare, aceleasi exponate. Dar cu alti ochi, desigur. Am plecat si mai buimaca de acolo, dupa ce am vazut broderiile si cusaturile de pe costume, accesoriile si indrazneala cromatica, punctele mici si ordonate de pe ii sau ilice.

Stiu ca la costumul barbatesc de turc, broderia argintie m-a facut sa ma invart de-a dreptul vrajita in jurul manechinui. Iar un stergar pe care l-am revazut acum, ma obsedase de la ultima vizita – pentru ca are niste margele de aproape 1mm.

Am ajuns acasa unde am lucrat vreo 2 ore la un colier multicolor pe care sper sa-l termin in seara asta si care imi place foarte mult cum a iesit. Tare bine ar mai fi daca as gasi acelasi elan in a si fotografia lucrurile pe care le fac in ultima vreme. Ca sa fie clar: ador sa lucrez cu textile si cu margele si ma relaxeaza/energinezeaza/ imi dau bucurie – aceste treburi. Ba chiar imi tine si de foame, nerabdarea asta de a materializa gandurile :))

Acum sunt la birou si urmeaza antrenamentul de luni seara si apoi, din nou, acasa. Maine avem un amical la Pitesti si la inceputul lui decembrie, va fi un turneu de amatori in Bucuresti. M-am reapucat de alergat in parc, seara si sper ca saptamana asta sa bifez prima serie de 3 ture de lac.

Hell ya… I do enjoy these times! :)

Movie night – The Help

Ii spusesem lui T saptamana trecuta ca mi-ar placea mult sa mergem la film. Cu cele trei antrenamente pe saptamana, vedenise dificil sa gasim o fereastra convenabila. Dar, dupa cum patesc mai mereu cand imi doresc ceva, Claudia Tocila a postat pe Facebook o intrebare-concurs si asa alergam vineri seara sa ajung in Cinema City, sa vad The Help .

Vazusem trailer-ul si ma gandeam ca va fi o comedioara usoara; nu mi-am imaginat ca ma emotiona pana la lacrimi. Dar a fost o seara placuta, pentru ca mi-au placut, pe langa subiect si companie, mi-au placut in mod special tinutele din film si detaliile care refaceau atmosfera anilor ’60. De cand cu Mad Men, am o mare slabiciune pentru moda din SUA a acelor timpuri. La The Help, ca urmare a obsesiei mele pentru gulere, aproape la fiecare scena in venea sa exclam: „Peter Pan Collar”.

Si a fost o evadare numai buna, inaintea unui week-end in care am mesterit cu sârg si spor. Desi toropita de-o raceala zdravana (e foarte frig afara, dar si in casa, in perioada asta), am luat la puricat margelele si am facut niste piese pe care le voi posta curand. Inca mai cred ca in camera mea nu sunt lucrurile asezate in asa fel incat sa ma indrume la lucru.

Devenisem mult prea analitica, imi faceam fisiere pline cu imagini si ma tot gandeam ce frumos ar fi sa fac cutare sau cutare lucru, si tot meditand la asta, ajungeam sa nu mai fac nimic. Apoi mi-am propus sa-mi tot repet: Don’t think. Just do!. Si vad ca deocamdata merge…

Nu m-am vindecat de dependenta de Pinterest.com, doar am mai redus-o si am redevenit eleva silitoare la turca, pe livemocha.com.

Sambata nu am iesit decat sa iau ceva de mancare, rapid si doar duminica am fost in Floreasca, sa vad meciul baietilor nostri. Au castigat fara prea multe emotii pentru noi, fetele din galerie si chiar am reusit sa le fac si cateva poze.

Sa mai scriem putin

Imi displac pauzele care apar pe blog, pe de o parte, pentru ca ma implic plenar in unele treburi si imi iese complet din cap ideea de a scrie pe blog, iar pe de alta parte, pentru ca uneori ajung sa fiu foarte nemultumita de mine, de alegerile mele, si nu simt decat nevoia sa ma vaicaresc, asa ca mai bien tac. Acum eu stiu ca e blogul meu si pot sa scriu ce vreau aici, dar nu vreau sa devina o cronica a neputintei…

Se anunta un week-end linistit, maine cica ma vad cu Simo dupa multa vreme si, incredibil, a fost de acord sa mearga cu mine in Floreasca, la un meci de handbal. AMH publica saptamanal programul meciurilor din Capitala, iar duminica seara ne-a invitat un coleg la el,  sa vedem meciul Oltchimului.

Citesc in continuare, cu consecventa, in drum spre casa sau birou, si tocmai am terminat a treia carte a lui Malcom Gladwell, pe anul acesta. Acum am ajuns la o carte ceva mai dificila,  de psihologie si as zice eu ca nu e nici ea pentru drumul cu metroul. In materie de muzica, oscilez obsesiv intre ultimul album Guess Who (bravo, Laur!) si un album de muzica clasica. Stiu, e stranie combinatie, dar ambele imi plac foarte foarte mult.

Astazi, eram in Cotroceni si am observat castanii infloriti a doua oara… Era o imagine ciudata, printre ramurile aproape uscate, fruze de un verde-fraged isi facusera aparitia subit, semn ca vremurile nu mai sunt asade limpezi.

Acum ma pregatesc sa plec acasa, dupa o saptamana dificila, care a venit la pachet si cu satisfactii (ieri am avut meci amical cu Acvila si am facut egal), n-am de ce ma plange. Sper sa aveti si voi toti un week-end linistit! Plin de voie buna si oameni dragi :)