Mix and match

Din ce in ce mai mult, atentia si puterea mea de concentrare se invart in jurul handbalului, fie ca e vorba de intalnirile de la Club, de vazut meciuri in sala (in week-end am fost in Sala Rapid) sau la tv sau de citit diverse materiale. Aseara a fost al doilea antrenament in sala. Au venit o parte din cei de la prima intalnire, dar si cativa oameni noi pe care eu, ii stiu doar dupa adresa de e-mail.

Sunt cu totii frumosi, chiar daca nu ne armonizam in fiecare clipa. Ieri parca nu au decurs lucrurile asa lin, ca data trecuta. Dar cred ca trebuie sa mai avem si clipe dintr-astea, in drumul nostru spre o mai buna cunoastere. Partea cea mai aiurea pentru mine e ca m-am ales cu o intindere la gamba dreapta – poate pentru ca prea venisem decisa sa dau si eu un gol in meci.

Am ajuns acasa şontâc-şontâc, am facut un dus si am adormit foarte rapid. Si totusi… nu inteleg de ce sunt asa de somnoroasa azi.

Diseara e o conferinta la Notarra, organizata de cei de la Dilema Veche si vreau sa ma duc si eu, sa reintru incet in ritmul meu de savurar a evenimentelor culturale ale Capitalei.

Anunțuri

Week-end in the air…

Iata ca e deja vineri. A fost o saptamana plina. Poate nu cu foarte multe, dar eu m-am stresat intens. Luni, intalnirea cu cei de la clubul de handbal, marti – stomatolog, miercuri – cautat locatie pentru vazut meciul, joi – mers la medic pentru trimitere, vineri devreme – mers la sectia de oropedie (unde mi s-a zis sa mai astept 2-3 luni si daca nu-mi trece, sa revin), si mai catre seara: merg sa vad meciul Romania – Croatia cu o parte din cei de la club.

Dupa ce am citit rapid 2 carti de la inceputul anului, m-am impotmolit rau la Razboiul sfarsitului lumii si am ajuns la ideea ca nu e o carte de citit in metrou. Imi tot propusesem sa citesc din nou Ciuleandra. Melodia si cartea sunt imi sunt foarte dragi. Pentru mine e una din cartile pe care as citi-o de mai multe ori si nu m-as satura de ea. Cred ca sunt la 5-a lectura. Si pana una-alta, sa cante muzica!!!

Acasa citesc rar romane. Seara ma bag in pat fie cu gramatica limbii turce fie cu o carte de handbal, mai nou, dar nu gasesc linistea de a ma pierde intr-un roman. Poate in alte timpuri, in alte locuri.

Maine devreme, iar la stomatolog, poate fac si ceva de mancare si ajung in parc. Mi-e dor sa vad un film sau sa ma duc la teatru, dar cine stie ce mai apare. Si am chef sa ma duc la Obor sa imi caut material pentru o rochie…

We did it!


Photo credit – Anelise Salan

M-am apropiat de sala de sport necajita de vremea care nu prea incuraja la a cerceta periferiile bucurestilor. Am gasit o poarta inalta, gratii pe care ma asteptam sa o gasesc larg deschisa. Apoi s-a apropiat portarul, ne-a invitat inauntru si m-am mai linistit. Dar numai putin. In astfel de momente ma descopar ca pe un control freak si as vrea sa fiu mai relaxata.

Usor, usor au inceput sa apara oamenii. Imi notasem in jur de 14 confirmari. Am fost cu totii 20. Si ne-am incalzit, ne-am jucat de-a handbalu’, s-au dat goluri… A fost foarte foarte placut, iar oamenii au fost formidabili!!! Da, mi-ar placea mult sa-i vad saptamana de saptamana si sa jucam pe bune handbal!

Multumesc!

Blogul Clubului de Handbal Amatori Bucuresti
Pagina de Facebook a H.C.A. Bucuresti

Touchin’ dreams…

Maine de la 18.00 voi juca handbal impreuna cu oamenii care au raspuns mesajului meu de pe Facebook sau blog. Cam de cand visez la asta, mi-e greu sa spun.

Am pus mana pe o minge de handbal pentru prima data prin clasa a V-a. In clasa a VI-a eram deja intr-o clasa sportiva (toti colegii mei faceau handbal). Si am tot mers la antrenamente, zi de zi, timp de 5 ani pana in clasa a X-a. Cele mai grele momente au fost o pneumonie in clasa a VII-a si 2 entose la glezna, prin liceu.

Cat timp am facut handbal nu ma gandisem vreo clipa cum va fi dupa… cand nu voi mai face. In primii ani dupa ce am renuntat la sport, mai visam noaptea ca jucam intr-un meci sau ca aruncam la poarta la antrenamente. Apoi, au venit anii facultatii, masterul, munca si m-am lasat purtata de griji, uitand uneori cat de placut poate fi sa joci dn nou. Insa mereu imi ziceam intr-o zi o sa fac un club de handbal pentru amatori

Si acea zi a fost in noiembrie cand am decis ca ajunge sa tot visez. Am inceput sa fac pagina de pe Facebook, blogul, contul de e-mail si am abordat persoanele care pareau interesate pe diverse forumuri sportive. Usor, usor au inceput sa ia legatura cu mine persoane care ajunsesera la blog. In primele zile ale anului am inceput sa caut sala, am rezolvat si asta si acum – iata-ne, ne pregatim sa intram in sala.

Cunosc doar o parte din persoanele pe care le voi intalni maine. Pe cei pe care i-am cunoscut cand am vazut meciurile in bar. Cu restul, am corespondat pe e-mail sau am vorbi la telefon. Va puteti inchipui emotiile pe care le am acum.

Dar am incredere in ei. Si in pasiunea lor pentru handbal. Si, ca pe munte, ma gandesc ca nu oricine ar iubi acest joc.

Simt emotie, nerabdare si multa multa bucurie. De aceea, vreau sa multumesc tuturor celor care mi-au fost alaturi si m-au ajutat sa ajung pana in acest punct: Oana, Andreea, Anda, Flori, Simo, Cristi.

In between…

Ma simt impartita in atat de multe chestii, lumi, dorinte, incat mi-ar fi greu sa fac o lista a prioritatilor. Marea nemultumire e faptul ca nu reusesc sa gasesc o sala unde sa mergem sa jucam handbal. Nu mi-am imaginat ca va fi atat de dificil si ca voi intalni atat de multe raspunsuri „e programul plin”. Ar trebui sa ma simt consolata de concluzie, nu? Romanii fac sport. Dar nu e asa, nu ma consoleaza…

In rest imi doresc mult sa am un loc al meu, unde sa am liniste, sa ma las dusa de ideile mele. Si nu am. E trist ca ma simt mai linistita si in largul meu, la birou, decat in locul unde am patul in care dorm noaptea. Pe scurt pot spune cat se poate de simplu: Am pierdut ACASA. Il (o?) declar nul(a). Sper ca lunile ce vin sa ma ajute sa remediez asta.

Sa nu credeti ca nu se intampla si lucruri minunate. In ciuda acestui mini-haos, cartile pe care le-am citit si le am de citit, sunt nemaipomenite. Se anunta un an beletristic grozav. Anul asta o sa fac o lista cu cartile citite, sa pot face la final un mic review al fiecareia, pentru ca la final de 2010 nu eram in stare sa enumar ce citisem peste an.

Acum, la treaba! :)

later edit: ce-am venit de la o intalnire la Directia pentru Sport si Tineret a municipiului Bucuresti, unde am intalnit exact ce cautam. in curand, avem si sala!