Matasari 17

am poposit in Matasari 17 pentru prima data, anul trecut, la o petrecere de dupa Lecturi Urbane. acolo, am umplut cu totii parterul si am impartit frateste oale de vin fiert si mici gustari. apoi ma revenit, fie tot pentru Lecturi Urbane, fie pentru Art Tweet Meet. sambata, 27 februarie, voi merge din nou, dar pentru prima data la o piesa de teatru si sunt taaare curioasa cum va fi :).

ma bucur mult ca sunt in legatura cu acesti tineri frumosi si ca am deja week-end-uri consecutive pe care le petrec alaturi de ei. ne mijloceste conexiunea FaceBook-ul si Twitter-ul si in aces caz chiar functioneaza ca social networking websites.

alaturi de ei, am decoperit mai multe despre mine si am capatat mai mult curaj in a pune in practica propriile idei. e contagios elanul lor, optimismul si curajul de materializa ganduri, planuri pentru cei din jur, nu doar pentru sine… cred ca va fi interesant de urmarit evolutia in timp a acestui nucleu.

am gasit pe FB (via @Liviu Nichie via @Alina Nicoleta) un fragment dintr-o emisiune de stiri de la Antena 1, in legatura cu ce se petrece in Casa Mare :D si am considerat ca merita facuta o trimitere la clip.

pe curand!

Anunțuri

Mixed stuffs…

multe lucruri iar orbiteaza in jur. au inceput pregatirile pentru urmatoarea editie Lecturi Urbane, din 2 februarie. sambata voi fi din nou in Matasari 17 si sper sa pot bifa si cele 2 targuri mentionate in postul anterior.

aseara am gatit, Monti, evident. am facut niste chiftele din granule de soia, iar amestecul nu l-am prajit… am facut o vrajitorie de genul: am pus hartie de copt intr-o tava si am pus mogaldetele de compozitie pe hartie, apoi am bagat la cuptor pentru aproximativ 30 de minute. am facut si snitele din soia, dar pe astea – in tigaie.

in rest, m-am tot uitat la poze cu flori pe care vreau sa le fac si eu acasa. am de gand sa vizitez niste magazine cu materiale si obiecte de mercerie, de pe la Unirii. God… ce multe se mai invart acum in capul meu :)

pe curand!

Touching dreams…


(photo credit)

primavara e din ce in ce mai aproape. razele soarelui pot deja mangaia cu caldura, chipuri, plete rebele si ghiocei aroganti. acus si 1 Martie e aici si par la secole distanta momentele in care mesteream la scoala felicitari pentru Ziua Mamei.

in sfarsitul de saptamana ce a trecut am tot colindat, m-am jucat cu fimo (multumiri, Andreea), am vizitat-o din nou pe Carmen, am fost la o fosta colega, careia i-am vandut si primii cercei, m-am plimbat fara tinta si am cumparat chestii care m-au facut happy: un cos din ratan si un hobby-box transparent, cu multe compartimente :D

saptamana asta vreau sa ajung si eu la Targul Martisorului de la MTR. catre week-end vor mai fi organizate 2 targuri tentante: Fair for Art si Absolutely Fabulous Fair. imi place acest inceput de primavara, plin de evnimente.

in rest… inapoi la treaba/treburi, la calcule, la adunat materiale, la mesterit, pentru ca la sfarsitul lui martie vreau sa lansez celalalt blog :)

pe curand!

Nostalgii…

https://i2.wp.com/upload.wikimedia.org/wikipedia/en/d/d8/Sandybell.jpg
(photo credit)

am aflat pe twitter ca va fi un interviu cu Catalina Banica, la radio si m-a facut sa-mi aduc aminte cat am plans la ultimul episod din SandyBell :)

acum zambesc, dar atunci parea sfarsitul lumii. credeam ca nu ma voi mai intalni niciodata cu ea (acum am acasa aproape toate episoadele). cred ca noi am fost o generatie norocoasa sa avem parte de aceste minunate povesti si chiar si acum le-as vedea cu mult drag.

in privinta acestor filme de desene animate, plus alte lucruri care faceau parte din universul nostru de atunci, e o activitate intensa pe internet. cei de la desenele copilariei ne ajuta sa gasim mai usor serialele/episoadele din acele vremuri si chiar organizeaza Tweet-Meet-uri dedicate temei.

tot cu amintirile de-alta dat’ se ocupa si cei de la la trecut.ro. te-ai uimi singur sa vezi cate ai uitat. am mai facut saptamana asta o calatorie in copilarie, si pareau lucruri traite de altcineva, departe, in timp. iar cand le voi povesti nepotilor, vor fi deja istorie, nu :)

pentru week-end, eu merg in Matasari 17. alte idei interesante sunt:
– un Targ de produse traditionale, in Piata Gemeni
Talcioc Urban, in Verde Cafe

pe curand!

Si asa-mi vine cateodata…

sa ma intreb ce pot face eu ca sa simt ca apartin lumii in care traiesc. nu vreau sa dau dovada de snobism, dar din ce in ce mai des ma simt o inadaptata, nu sunt de acord cu majoritatea, nu ii impartasesc gusturile. mai simplu, ignor… da, tehnica strutului… sunt mandra de asta? nu. dar nici nu vreau sa schimb ceva.

https://crissatoma.files.wordpress.com/2010/02/dsc1598_resize.jpg
(photo credit)

insa, ma consolez rapid pe twitter sau pe bloguri, pe diveste site-uri, cand intalnesc opinii precum aceastea – Intr-o tara normala – Mihai Dobrovolschi sau O ciorba de burta si un cappuccino – Razvan Exarhu. incerc sa gasesc solutii si sa ma achit de datoria civica prin voluntariat. incerc sa nu ma vaicaresc pe blog, prea tare (citeste aici – un post fain) si contui sa visez la Romania Normala… cum zicea Adrian Ciubotaru pe FB… nici nesimtirea nu mai este ce-a fost candva :).

nu vreau sa para ca ma plang, doar urmez sfatul lui Alain de Botton Authors write things down so as to have to think of them less.. scriu… si mai imi trece.

asta nu inseamna ca o sa ma uit diseara la stiri :) evit. am aflat ca e mai bine asa. folosesc TV-ul, dar telecomanda e la mine… si daca nu am ce alege interesant, e mereu o carte pe aproape.

abia astept sa vina sambata, sa ma intalnesc din nou cu oameni frumosi in Matasari 17, la un nou Workshop ACart unde vom invata sa modelam martisoare din Fimo. actiunea este cu scopul de a il sustine pe Daniel Raduta. cei din online s-au mobilzat extraordinar de bine, si ca dovada, pe langa suma stransa – blogul lui e No. 1 in Ze List.

pe curand!

O fata ravasitoare…

Maria Dinulescu
(sursa foto)

am ajuns ieri la Cinema Studio sa vad Casanova, identitate feminina. Maria Dinulescu e o fautca cu mult vino-ncoace si chiar a reusit sa ma faca sa fiu trista, vesela, plina de sperante sau dezamagiri… btw, Maria – esti misto, chiar foarte misto, vorba filmului ;) am plecat multumita ca nu a fost pierdere de timp.

povestea redata in film e relativ simpla – Ioana filmeaza un spot care ii tulbura viata linistita si ia decizia sa se descuce pe cont propriu, sa demonstreze parintilor ca ii poate face mandri. urmeaza o serie de intalniri mai mult sau mai putin fericite, experiente noi, pentru ca in final sa se limpezeasca apele…

nu am pretentii de a fi vreun critic de film, dar nu pot sa nu remarc cate filme romanesti demne de luat in seama au aparut in ultima vreme. sunt unele pe care inca nu am apucat sa le vad (Concertul, Cealalta Irina, Marilena, Tache, Amintiri din Epoca de Aur II, Cea mai fericita fata din lume), dar din ce am vazut – pot spune ca nu regret ca le-am acordat o sansa (Amintiri din Epoca de Aur I, Katalin Varga, Calatoria lui Gruber).

urmatorul film de pe lista, e Concertul. cine mai vrea sa mearga la film? apare si Maria :)

pe curand!

Young and… restless

https://i1.wp.com/www.myartprints.com/kunst/walter_moras/winter_im_dorf.jpg
(image credit)

se pare ca iarna se joaca cu nervii nostri, ai tuturor… usor-usor ne vom dori sa migram precum pasarile, in functie de anotimp. nu stiu pentru altii cum e iarna pe strazi… dar in Bucuresti e jale. eu am norocul sa merg putin pe jos, de la metrou pana al birou si tot sunt nervoasa pentru impart un biet trotuar cu masini si mormane de zapada.

dar sa nu las speranta sa dispara. vine ea primavara si ce-o s-o mai iubim :)

sunt cu mintea in 100 de directii, nu am ceva care sa ma streseze major, dar simt un soi de neliniste. probabil am si talentul sa mi-o alimentez singura. ia sa ma relaxez si sa vad un film :D

am plecat!

(va povestesc maine ;) )